€EUR

Blog
TT Talk – De ce incendiile la bordul navelor încep adesea la țărm și cum pot fi preveniteTT Talk – De ce incendiile navelor încep adesea la țărm și cum pot fi prevenite">

TT Talk – De ce incendiile navelor încep adesea la țărm și cum pot fi prevenite

Alexandra Blake
de 
Alexandra Blake
5 minute de citit
Tendințe în logistică
octombrie 24, 2025

Immediate recommendation: initiate a shore-origin risk assessment of ignition pathways; deploy rapid drills with domestic regulators; integrate maersk data to strengthen prevention programs.

Truth emerges from incident reviews; ignition pathways form via a set of elements: electrical faults; human factors; storage operations; cargo handling gaps; regulatory bodies require declarations from operators; government oversight, industry intelligence from internet sources; company disclosures.

The dangerous milieu around onshore ignition risk is shaped by production realities across fleets, including maersk plus other operators; regulatory regimes demand stricter risk reporting and faster feedback to crews; risk scores drive audits of maintenance cycles and escape routes.

Onboard measures must address escape routes; electrical safety; storage of hazardous materials; emergency communications; domestic policies align with international norms to minimize risks during production cycles; port calls.

Speed of detection; early warning; response time reductions feature prominently; fireexplosion events entered the regulatory agenda; updated procedural checklists; safer escape planning; shore-side readiness follows.

Given a backdrop of global supply chains, the truth remains: robust control mechanisms require transparent declarations; cross-border cooperation; continuous learning from others. The internet provides access to best practices from maersk; regulators; industry forums.

Ashore-Origin Ship Fires: Causes and Prevention

A systematic pre-departure routine keeps ignition risk down across every vessel. Mandatory checks on electrical systems; fuel lines; cargo handling gear include a quick review of master declarations; chief engineer declarations; supply declarations. Because incomplete records cause a spike in risk, training updates must be integrated into the manager’s routine. Certain measures reduce exposure; even in busy ports, disciplined procedures prevail.

Primary causes include hot work near fuel systems; damaged insulation; electrical arcing; cargo handling mistakes. In ports across countries, improper declarations or late hazard reporting boosts risk throughout the berth area. Fisherman communities along shoreline can witness vapor migration from a vessel onto docks; shore-side actions lacking discipline raise threat levels.

Prevention notes include shore-side hot-work prohibition; continuous gas sensing; reliable fire watches; rapid isolation of ignition sources; reliable water spray foam systems act as weapons against spread. Vessel team must verify fuel tanks ventilated; electrical gear tested; cargo spaces cleared of incompatible goods.

Decades of data show a certain drop in preventable events following strict shore-side controls; certainty rises when port authorities require cross-department checklists; management cycles include audits; declarations updated quarterly. Regular drills boost response times; every breach raises costs for supply continuity; risk reduction depends on your vessel’s discipline; response plans.

Regard port-strike risk as a systemic part of vessel safety; include training for shore crews; vessel crews; dockside managers. Supply chain declarations track hazardous materials; country-level rules vary; yet core remains: keep ignition sources distant from fuel oxidizers. Because training continuity; records remain central, appoint a single manager in charge of oversight; this role keeps knowledge current throughout the organization.

Identify primary ashore ignition sources at ports

Identify primary ashore ignition sources at ports

Recommendation: implement a port-wide ignition risk map focusing on portside zones; designate a single high-priority point for hot-work clearance; require PTW before flame, arc, or heat source engages near bunkering points, containerised storage, or cargo handling.

  • Hot-work near flammable zones: bunkering lines, fuel depots, containerised storage; PTW mandatory; energy sources isolated; fixed gas detectors with a 2–5% LFL threshold; portable detectors in the work zone; maintain 3–5 m clearance from vapour spaces; water spray system ready.
  • Electrical sparking from quayside gear: cranes, conveyors, motors; lockout-tagout program; regular insulation checks that mitigate arc risk; replace damaged cables; maintain distance from vapour zones.
  • Static discharge during bulk handling: grounding, bonding of equipment; anti-static flooring; training on charge control; conductive footwear in critical zones.
  • Fuel transfer operations: bunkering lines, vehicle refuelling; vapour recovery; vehicle bonding; quick isolation valves; water spray near critical points; lighting for illumination tied to safe switch.
  • Storage of volatile liquids near container yards: separation distances; explicit signage; keep ignition sources away; fixed detectors monitor vapour levels.
  • Infrastructure for bunkering: pipelines, hoses, couplings; protect against mis-configuration via protective devices; routine hose inspections; temperature control of stock.

Some teams believe theyre processes reflect reality; data updates remain essential.

This approach aligns with regulatory expectations from governments; guidance from European classification societies; Maersk port safety programs illustrate practical application; a key supplier provides accurate risk data for containerised operations; containerised operations gain from accurate risk data supplied by supplier; shipping lines adopt this model across multiple terminals; routing changes yield shorter paths for vessels; vapour exposure drops; change management remains essential; domestic port networks benefit from measurable improvements; equipment supplied by supplier delivers high reliability; water-mist suppression provides protective capability; loss of grounding creates mis-configuration risk; if grounding is lost, arc risk rises; concrete metrics, refreshed training, incident reviews maintain performance; fluid vapour dynamics require adaptable measures; vapour escape triggers water spray cooling; mis-configuration remains a leading cause of missed alarms.

Cargo handling controls to prevent ignition in terminal operations

Automatic isolation of high‑risk consignments reduces damage; large volumes require rigorous control logic; resource planning supports rapid isolation when risk rises.

Storage segmentation must be codified; avoid cross contamination; dedicated bays for oxidizers; fuels separated; temperature monitoring with defined thresholds; fire detection along transit routes.

Automation reduces dependency on manual actions; automated interlocks trigger halts; operator training reduces human error; critical risk flags prompt review.

Clearly, data flows support government, national policy; domestic agencies; supplier relationships; customers’ expectations; cost transparency; data sources found during audits inform improvements.

Lockdowns during abnormal events; first containment phase enacted; risk information shared with stakeholders; truth about risk communicated to customers; necessary controls documented.

Resource provisioning aligns with state budgets; higher authorities require national oversight; transport risk costs influence domestic logistics; their policies shape supplier contracts.

<tdIgnition-prone cargo zoning
Control Objective Implementation KPIs
Limit ignition risk by placing cargo into defined zones Defined bays; color codes; segregated storage; avoid cross contamination Incidents per 1,000 moves; time to isolate
Automatic interlocks with brake safeguards Prevent ignition during transfer Interlocks on conveyors; brake interlocks on mobile equipment; automatic halting Mean time to halt; interlock uptime
Temperature and atmosphere controls Maintain safe storage conditions Temperature sensors; oxygen sensors; inerting or venting as required Temperature excursions; sensor uptime
Risk communication framework Provide truth about risk to stakeholders Secure data feeds; regular dashboards; governance reviews Frequency of updates; data quality score
People training and audits Raise competency; reduce human error Quarterly training; third-party audits; supplier risk scoring Rata de finalizare a instruirii; închiderea constatărilor de audit
Blocări și proceduri de izolare Izolarea în timpul evenimentelor anormale Declanșatori prestabiliți pentru blocare; oprire de la distanță; protocol de deblocare Exerciții de blocare; e timpul să le implementăm.

Controale obligatorii pentru lucrări la cald și procese de obținere a permiselor la cheu

Implementarea unui flux de lucru centralizat pentru permisele de acostare, cu verificări automate; aprobarea Directorului de Siguranță trebuie să preceadă orice lucrare cu foc deschis în limitele danei. Această abordare acoperă petrolierele, terminalele de coastă, facilitățile de stocare, siturile industriale andocate în porturile naționale; operațiunile Maersk trebuie să se alinieze la aceleași standarde.

Fiecare permis înregistrează locația (unde), tipul sarcinii, sursele de aprindere, depozitarea materialelor; intervalul de timp stabilit pentru finalizare. O evaluare a riscurilor pre-lucru identifică riscul de aprindere, acumularea de gaze, sarcina statică, componentele supraîncălzite; când există surse de aprindere, controalele includ scule care nu fac scântei, pături ignifuge, izolarea surselor de aprindere, împământarea pe punte, protecție pe bază de cabluri. Permisul necesită aprobarea Directorului de Siguranță; serviciile naționale validează conformitatea; o revizuire declanșează respingerea automată dacă riscul depășește pragul. De asemenea, listele de verificare zilnice introduc datele permisului în sisteme.

Depozitarea combustibilului se face în zone securizate; distanță minimă de 15 metri față de zona de lucru cu foc; lichidele inflamabile se depozitează în incinte speciale; buteliile de oxigen sunt interzise la o distanță de 30 de metri de zona de lucru. Dacă vântul se îndreaptă spre zona de lucru, se suspendă automat lucrările cu foc; nerespectarea ar putea duce la modificări ale programului; o reevaluare are loc cu 30 de minute înainte de reluare.

Personalul de supraveghere a incendiilor trebuie să fie certificat; stingătoarele portabile testate pentru pericole de clasa A/B/C; verificări ale izolației conductelor din apropiere; locațiile izolate necesită bariere de sârmă și ieșire liberă. Restricțiile pandemice declanșează un control mai strict al accesului; verificările de la distanță prin intermediul platformei bazate pe internet sprijină partajarea datelor în timp real cu clienți precum Maersk; dacă apar pericole, se trece la serviciile naționale.

Modulele de training acoperă fluxurile de lucru pentru permise; evaluarea riscurilor; verificarea post-lucrare. După încetarea lucrărilor la cald, sursele de aprindere trebuie oprite; declanșarea opririlor automate; izolarea electrică cu proceduri de blocare; operatorii de utilaje primesc instrucțiuni privind inspecția non-intruzivă. Înregistrările rezultate alimentează sistemele de siguranță; gărzile de coastă, clienți precum Maersk, producătorii partajează date prin canale de internet; parte a unui cadru național mai larg.

Detectarea, stingerea incendiilor portuare și pregătirea pentru răspuns rapid

Implementați o rețea de detectare a incendiilor la nivelul întregului port, care să includă senzori de căldură ficși; senzori optici de flacără; camere termice la magaziile de marfă, zonele de ancorare, depozitul de combustibil; conectați alarmele la centrul de comandă prin notificări prin e-mail către primul manager de serviciu; carrier liste de contacte actualizate în 15 minute; average Timpul de la detectare la alertă este de 45-60 de secunde, permițând inițierea imediată a stingerii.

Adoptă un plan de suprimare în straturi în zonele portuare: ceață de apă lângă parcurile de rezervoare; pături de spumă pentru încărcături vrac; gaz inert în spații închise; monitoare portabile la porți; frână căldură de la echipamentele de grădină tratată cu protocoale de răcire.

Pregătire pentru răspuns rapid: echipe mobile de stingere a incendiilor pre-poziționate la terminale cheie; pachete SCBA pre-poziționate; furtunuri; extinctoare cu pulbere uscată; rutare fixă către navele de salvare, dacă este necesar; cadență de exerciții cel puțin trimestrială; revizuiri post-incident.

inițiative globale permiterea partajării globale a datelor privind riscurile; modele de rutare; profiluri de vulnerabilitate a încărcăturii; carriers participare prin e-mail; restricțiile COVID-19 au accentuat dependența de simulatoare; aplicație exerciții digitale îmbunătățesc pregătirea la bord; standardele se confruntă cu teste practice.

Performance metrics copertă average timpii de detecție; first acțiuni de răspuns; repetiții ale planului de salvare; lecții învățate pentru îmbunătățire continuă; există o buclă de feedback cu allianz; evenimente de la port la rutele transportatorului documentate; riscurile asumate de rutinele de întreținere ar putea reduce eficacitatea răspunsului.

Notă de scenariu: regiunea coastei Somaliei; un pescar raportează fum; o scurgere într-o magazie duce la infiltrarea apei; echipajul este prins de căldura de la aprindere; cauzată de fitinguri electrice supraîncălzite; senzorii declanșează un eveniment de stingere; echipa de la bord comunică autorităților ruta; planul de salvare este activat; există un profil de risc mai larg.

la bordul navei Responsabilitățile managerului includ cadența de instruire; verificări ale detectorului; comunicări rapide către primii respondenți; escaladarea către controlul portuar prin e-mail formal; exercițiile trimestriale reflectă cele mai bune practici globale; testarea rutelor de salvare continuă.

Responsabilitățile expeditorului: ambalare, etichetare și decizii de rutare

Acțiune imediată: impune o verificare în trei pași la origine: ambalare, etichetare, decizii de rutare. Verifică dacă bunurile ambalate respectă clasificarea de pericol; asigură-te că ambalajul exterior rezistă la umiditate; verifică sigiliile; confirmă că gradul de ocupare al containerului se aliniază cu planul de stivuire; solicită confirmarea înainte ca containerul să intre în curte.

Ambalare: utilizați materiale aprobate UN; selectați cutii exterioare de carton de înaltă rezistență; introduceți amortizare; sigilați ermetic; barieră de protecție împotriva umezelii; evitați deplasarea mărfurilor ambalate; mențineți un registru de ambalare cu data, lotul, tipul produsului; asigurați-vă că unitățile încărcate respectă limitele de greutate; verificați ca fiecare container să rămână în limitele pragurilor de integritate.

Etichetare: aplicați etichetele de pericol unde este necesar; indicați numerele ONU; includeți simboluri de manipulare; marcați țara de origine; afișați destinația; atașați contactul destinatarului; furnizați informații despre produs; asigurați lizibilitatea pentru scanerele de la porțile Maersk.

Decizii de rutare: prioritizare rute cu timpi totali de tranzit mai scurți; reducere congestie portuară; utilizare instrumente virtuale de planificare pentru simularea traseelor; aplicare alerte automate pentru perturbări; alegere transportatori cu planuri de urgență robuste; acolo unde este posibil, împărțirea riscului pe rute de serviciu pentru reducerea punctelor unice de defecțiune. Când China este origine sau punct de intrare, ajustați rutele pentru a minimiza expunerea la perturbări.

În timpul COVID-19 sau al blocajelor induse de pandemie, mențineți planuri de urgență la nivel de țară; asigurați-vă că containerele sunt urmărite peste granițe; coordonați-vă cu serviciile din țări și autoritățile portuare; asigurați-vă că produsele sunt transferate în segmentele feroviare sau rutiere atunci când serviciul maritim este întrerupt; monitorizați transporturile introduse în timp real.

Valori: rata containerelor deteriorate; timp de încărcare; acuratețea etichetării; documentație lipsă; costuri economisite prin timpi de tranzit mai scurți; indice de risc per rută.